Psihoterapeut Alexandra Mavrodin

  Sexul este necesar! :) Asta asa ca si deschidere. Ihm, exact! Este o nevoie de baza! Ar trebui sa fie vazut ca pe normalitate. Asta indiferent de cine cu cine il practica si sub ce forma.  Da, da, nu e nicio crima sa faci sex in trei, sa faci swing sau sa schimbi mai multi parteneri, sa faci sex cu partener de acelasi sex sau sa experimentezi. Doar ca din pacate se pare ca suntem inca foarte departe ca si mod de gandire in ceea ce priveste acest subiect.  Deseori in cabinet atunci cand vorbim despre sex, se simte multa rusine sau vinovatie. Partea proasta cu rusinea e ca ne simtim prost pentru cum suntem (vinovatia - ne simtim rau in legatura cu un comportament de al nostru sau mai multe). Evident ca aici intervin tot felul de credinte. Ce spune biblia, se spune preotul, ce spune bunica, si din pacate chiar si ce spune societatea. Problema nu este ca societatea judeca sau prietenii nu inteleg sau familia ci ca ei se judeca singuri pentru ceea ce simt, pentru ceea ce le ...

 Fie că eşti sau nu într-o relaţie, fie că practici sexul ca pe un sport sau te implici emoţional, recomandarea este să nu renunţi la acest aspect din viaţa ta. Motivul: sănătatea ta poate avea de suferit sau poţi da foarte uşor piept cu depresia. Decizia de a face sex ţine strict de tine, dar, indiferent de alegerea făcută, este bine să ştii care sunt plusurile şi minusurile care pot apărea în viaţa ta în funcţie de asta, pentru că sexul implică mult mai mult decât actul în sine. Iată de ce poate fi dăunătoare abstinenţa sexuală! “Evident că se poate supravieţui fără relaţii sexuale, aşa cum se poate întâmpla ca din cauza plafonarii într-o relaţie sau pe fond de stres să nu mai simţi nevoia de a face sex sau să îţi doreşti asta mult mai rar. Este un proces normal şi, din diferite motive, fiecare dintre noi a trecut la un moment dat prin perioade mai lungi sau mai scurte de abstinenţă sexuală. Important este să ai în vedere că acest aspect nu-ţi defineşte întreaga existenţă”, preci...

Nu, nu e un articol despre partenerul de cuplu ci mai de graba despre viata sexuala dupa aparitia copilului si nu numai. Toate bune si frumoase: familia mult dorita, a aparut un nou membru in familie. E un nou context, oboseala multa, doar ca si multa fericire! (Sa mergem pe scenariul optimist). Ce se intampla mai departe? Cine cu cine doarme si unde? Unde ca unde dar pentru cat timp? E clar ca se schimba dinamica din cuplu. Mai putin spre deloc sex. O perioada. Apoi alta. Din ce in ce mai mare pana cand devine noua normalitate. Dar toti membrii familei sunt oare fericiti asa? Si daca da, pentru cat timp? In ce conditii? Cine si la ce renunta? Ce compromisuri suteti dispusi sa faceti? Patul conjugal mai e oare conjugal? De cele mai mute ori dormitorul matrimonial (candva) devine camera mamei si a copilului. La inceput toata lumea intelege (trebuie sa i se refaca organismul, sa ii fie mai usor ca oricum se trezeste des, o ajuta sa fie mai aproape de cel mic, etc). Dar oare cat e normal ...