Ce ne facem cand visurile devin realitate?

Consider ca sunt o persoana foarte norocoasa si sunt recunoscatoare pentru ce am, pentru lectiile primite si pentru punctul in care ma aflu.

Am ajuns sa am aproape tot ce imi doream, si ce nu, e inca pe lista de obiective la care lucrez. Si am ferma convingere ca o sa obtin tot ceea ce imi doresc. :) 

Lucrurile nu mi-au picat din cer ci am muncit mult. Am tras sa ajung unde sunt, sa am cariera pe care o am, sa am relatia pe care o am si perseverenta a fost si este unul dintre punctele mele forte. Insa acest articol nu e despre mine ci despre atingerea obiectivelor si deszpre a normaliza momentul acela in care pare ca nu ne bucuram de ceea ce am obtinut.

Se intampla deseori in cabinet sa lucrez cu oameni care atunci cand ajung sa isi atinga obiectivele, se tem sau sunt sceptici sau coplesiti de succes sau de fericire. Cand ai fost invatat cu toxicitate, e greu sa te bucuri de bine. E dificil sa te bucuri de o relatie sanatoasa cand erai atat de invatat sa suferi si sa asociezi iubirea cu durerea. Asa cum daca ai lucrat intr-un mediu toxic, adaptarea la un mediu de munca sanatos si productiv, poate sa se simta ca si cum ar fi prea mult.

Multi ar spune ca e usor sa ti se indeplineasca dorintele. Experienta profesionala mi-a dovedit contrariul. Poate sa fie provocator sa ai visurile indeplinite. E iesire din zona de confort si asta nu e niciodata usor. Chiar daca de cele mai multe ori, zona de confort nu e  deloc confortabila. E greu sa lasam in spate credintele limitative si ce ne e familiar. Uneori asta se simte infricasator, uneori tinem garda sus, alteori simtim ca lipseste provocarea, ca e plictisitor si totodata poate sa ne fie teama sa ne bucuram de ce e bun de teama de a nu pierde si a ajunge sa suferim si mai mult. 

Uneori asteptarile pe care le avem, pot sa nu se pupe cu realitatea. Sau chiar si atunci cand se pupa, putem sa nu simtim de la inceput fericirea pe care ne-o imaginam ca vine la pachet cu atingerea obiectivelor.

Ce e de facut? Sa iti amintesti cat ai muncit sa ai parte de asta, ca asta e ce ti-ai dorit, sa simti recunostinta, sa te lasi sa simti ce iti vine sa simti, sa te intelegi si sa ai rabdare fata de tine si procesul prin care treci.

Fa-ti o lista cu plusurile pe care le ai, permite-ti sa iti dai timp sa te inveti cu noua situatie, sa te adaptezi la nou si la bine. Chiar daca schimbarile sunt pozitive, e nevoie de timp si de deschidere pentru a lasa garda jos, pentru a nu mai trece prin teama de abandon si a te bucura de binele din viata ta!