Postări

Pasiune, curaj si blandete: lectii de viata de la lumea acvatica

Imagine
Recent am reusit sa obtin certificarea Open Water la scuba diving, o experienta care m-a invatat mai mult decat tehnici subacvatice. A fost un adevarat exercitiu de perseverenta, ambitie si iubire fata de sine. Ca psihoterapeut, inteleg cat de important este sa stai cu tine, sa te observi si sa-ti respecti ritmul, mai ales atunci cand apar momente de panica sau disconfort. In timpul cursului am trait exact asta: de la dorinta de a ajunge cat mai repede la suprafata de teama si atacuri de panica, pana la acceptarea fricii si explorarea calma a mediului acvatic, pas cu pas. Cu varsta, experienta de viata si dezvoltarea personala am ajuns intr-un punct in care ma cunosc foarte bine: stiu cine sunt, ce imi face bine, ce activitati imi incarca bateriile si ce oameni imi sunt potriviti. In mod normal, este greu sa fiu surprinsa sau sa fiu scoasa din zona mea de confort. Si totusi, deschiderea de a incerca ceva complet nou m-a surprins total. Am simtit frica reala, am avut atacuri de panica s...
Un comentariu
Citiți mai multe

FOMO – Frica de a rata: Ce inseamna, cauze si cum o poti gestiona

Imagine
   Ce este FOMO? Ti s-a intamplat vreodata sa simti ca pierzi ceva important? Poate a fost o petrecere, o discutie intre prieteni, o masa in familie sau un meeting la munca. Acea senzatie poarta numele de FOMO – „Fear of Missing Out”, sau, in romana, frica de a rata . Nu e vorba doar despre telefoane, mesaje pe whatsapp sau social media, desi acestea deseori amplifica mult sentimentul. FOMO poate sa apara si cand nu poti ajunge la o ocazie importanta sau cand afli povesti despre momente la care nu ai participat. In spate e despre emotia ca altii traiesc ceva valoros fara tine. Eu as spune ca uneori e despre ceva mult mai profund, si anume despre frica de moarte. Nu in sens direct, ci prin constientizarea (uneori inconstienta) ca viata are un timp limitat. Cand apare gandul ca „nu traiesc destul” sau „nu fac destule”, poate sa se transforme in presiunea de a fi prezent peste tot, de a nu rata nicio experienta. Intr-un fel, FOMO devine un raspuns la ideea ca timpul trece si nu ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Burnoutul care nu se vede

Imagine
Buna, O sa vorbesc despre cum arata epuizarea emotionala la cei care par mereu ok. Burnoutul nu este mereu dramatic. Nu vine intotdeauna cu crize de plans sau zile in care nu te mai poti ridica din pat. Uneori, burnoutul arata ca o zi obisnuita in care iti faci toate treburile. Cu eficienta. Cu zambet. Cu oboseala in oase. Sunt oameni care merg mai departe indiferent de context. Care nu se plang, care isi gestioneaza perfect programul, care au grija de ceilalti chiar si atunci cand nu mai au resurse pentru ei insisi. Burnoutul, in cazul lor, nu este un colaps – e o uzura tacuta. Semnele burnoutului invizibil: • Nu mai ai chef de nimic din ce altadata iti facea placere, insa continui din inertie. • Iti pierzi rabdarea, doar ca te abtii „ca nu e momentul”. • Te simti deconectat(a) de ceea ce faci, desi bifezi tot ce e de bifat. • Ai senzatia ca daca te opresti, totul s-ar prabusi – asa ca te fortezi si mergi mai departe. • Devii din ce in ce mai functional(a), dar din...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Scufundarea in necunoscut si certificarea pentru o alta lume

Imagine
Acesta e un articol promis la inceputul cursurilor de scuba diving. E despre cum putem evolua oricand, cum putem sa ne depasim limitele, sa ne panicam si totusi sa continuam, sa descoperim noi lucruri despre noi si despre lume. Tocmai am finalizat cursurile de scuba.  Am obtinut certificarea de scuba diver. Adica am voie sa ma scufund pana la 12m cu instructor. Un prim pas. Iar ce conteaza si mai mult decat certificarea, e ce am descoperit pe parcurs si cum o lume complet noua s-a deschis pentru mine. A fost un curs intens, cu sentimente pozitive, frici noi descoperite, extaz, gandul ca nu sunt suficient de buna pentru asta, comparat cu ritmul celorlalti (ce pe uscat mananc pe paine a Nu se face) si multe provocari si reusite intr-un timp relativ scurt. Totul a inceput de la un cadou pentru sotul meu care fara sa stie despre ce e vorba a zis ca orice ar fi, sa facem impreuna. Probabil daca stia ca e un curs de scuba, nu ar fi mentionat asta.  Scuba nu se face pentru altcineva ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Cine sunt eu ca psihoterapeut? Idenitate, abilitati si valori!

Imagine
Sunt psihoterapeut integrativ de vreo 10 ani si in formare de aproape 20 de ani. Adica aproape jumate din viata mea m-am format si continui sa o fac pentru a putea profesa eficient si cu iubire fata de vocatia mea. Prima mea intercatiune cu psihologia a fost pe la 13 ani cand am mers la consilier scolar pentru sedintele oferite in cadrul scolii. Nu pot sa spun ca a fost dragoste la prima vedere pentru ca nu am dat de cel mai bun profesionist, insa nici nu am simtit sa inchei cu asta. Primul psihoterapeut l-am avut la 20 de ani si de atunci am avut cativa (eu client). Nu sunt doar adepta ca ceilalti sa faca terapie ci si specialistii atunci cand au nevoie. Evident ca stim sa gestionam diferit, insa tot oameni suntem. Din unele terapii am invatat ce fel de terapeut sa nu fiu, din altele am luat ce aveam nevoie.  Inainte de a decide ce facultate sa fac, am citit "Revolta trupului" de Alice Miler si atunci m-am indragostit de un univers total diferit de realitatea de zi cu zi. A ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Tu intampini asta? Disfunctia executiva

Imagine
  Tie ti se intampla sa ai dificultati in a face lucruri care se simt dficile pentru tine, insa pare ca altii le considera banale? Nu vorbesc despre faptul ca fiecare are ritmul lui (asa e dar nu la asta ma refer), ci poate ai observat dificultati in a avea motivatia sa iei chiar si o mizerie de pe birou. Sa te uiti ore in sir la ea si sa nu poti sa o ridici. Si evident asta provoaca durere si frustrare. Si poate te gandesti la lene. Si iti pui etichete urate si te critici si nivelul frustrarii creste si mai tare. Si daca apoi te gandesti la depresie? Dar ce crezi? Nu e nici asta ca nu ai restul simtomelor. Poate ca ti se intampla sa vrei sa faci multe lucruri, sa te gandesti mult la ele, sa consumi multe resurse si sa nu reusesti sa le faci totusi. Asta nu inseamna ca in tot ceea ce faci e la fel. Poate ca la munca ai super rezultate sau poate ca dificultatile sunt cu a incepe sa faci.  Eu nu-s mare fan pus etichete in psihoterapie pentru ca dupa oamenii pot avea tendinta sa ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Sentimente fata de psihoterapeutul tau?

Imagine
 Buna, Din punctul meu de vedere, psihoterapia vindeca in primul rand datorita relatiei. Evident ca in cei minim  noua ani de studii care sunt necesari pentru a ajunge psihoterapeut, inveti si tehnici si teorie si in primul rand, te vindeci pe tine ca problemele tale nerezolvate sa nu-ti influenteze munca din cabinet. Insa indiferent de forma de psihoterapie, din perspectiva mea, cea mai importanta ramane relatia. Ne vindecam in relatii. Sunt forme de terapie in care psihoterapeutul nu foloseste deloc autodezvaluirea si tot au rezultat. Insa eu consider ca o relatie presupune doi oameni, un schimb de idei, lucru impreuna. Normal ca la inceputul unui proces terapeutic, doar eficientizezi cat mai bine timpul (si banii) si nu te intereseaza sa auzi si despre persoana din fata ta. Ba chiar in primele doua - trei sedinte nu are loc deloc terapeutul pentru ca in Romania inca majoritatea incep terapia cand ajunge cutitul la os, asa ca sunt multe de vorbit si dorinta sa se acopere cat...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe